Rețeta de Pască pufoasă și gustoasă ce poartă în ea dor, nostalgie și emoție

Hristos a înviat din morți

Cu moartea pe moarte călcând…

Arhivă personală

 

Mă uit pe geamul casei și văd luminile din curtea bisericii. Cântecul care vestește Învierea Domnului se aude până în casă și îmi dă fiori ca de fiecare dată.  Cânt și eu încetișor cu ei. Mă închin când aud Tatăl Nostru spus de un cor de voci. Pregătesc coșul cu care merg la biserică. Pun acolo pasca în care mama a pus Făină Băneasa, dragoste, bucurie, speranță și dor . Pun ouă roșii, niște chifle de donat la biserică, o lumânare. Merg la sfințirea lor în zori, după slujba de înviere.

 

 

 

Arhivă personalăCasa copilăriei mele este lângă biserică. Lăcașul sfânt a rezistat perioadei sovietice în care religia era interzisă, iar majoritatea altor biserici au fost distruse.  Înainte de căderea URSS, bunica era cea care putea merge fără penalizare la biserică să sfințească pasca, ouăle roșii și alte bucate. Abia mai apoi, am putut și început să o facem și noi. Ce-i drept, bunica mergea încă de la slujba de seară („ vecernea„ ) care apoi se prelungea și se transforma în Slujba de înviere și dura până dimineață când preotul ieșea în curte să sfințească bucatele și pasca.

Noi poate nu am fost atât de pioși ca ea să mergem mereu de la slujba de seară,  dar am avut grijă, an de an, să ajungem să sfințim pasca și ouăle roșii.

Masa de Paști începe întotdeauna cu pasca sfințită la biserică

Paștele este, pentru familia noastră, cea mai așteptată sărbătoare din an. Este ziua în care porțile curții părintești se deschid mult mai larg și toată familia se reîntâlnește.

Masa noastră de Paște începe întotdeauna cu ciocnirea ouălor roșii și gustat din pasca sfințită în zori.

 

Dacă pentru cozonac eu îmi permit să testez an de an rețete, pentru pască am o singură rețetă: cea moștenită de la bunica și alintată de mama și generațiile următoare timp de zeci de ani.

Aluatul iese mai pufos și pasca mai bună dacă folosești făină Băneasa

În copilărie, pasca se făcea la cuptorul cu lemne. Pentru că trebuiau umplute 12 tăvi și ca să nu ardem lemnele degeaba, mama făcea în covata din lemn, rămasă de la bunica, un aluat dulce din 10 kg de făină. Iar pasca se cocea în cuptor împreună cu alte bunătăți: cozonaci, sarmale și cărnuri.

Pentru că e muncă multă să pregătești 12 tăvi cu ceva ce va deveni delicios, bucătăria casei părintești se umplea de zumzăit de fete și băieți harnici ai familiei și toți participau la marile pregătiri.

Arhivă personală

În prezent coacem la cuptorul electric, dar ndiferent de câte ajutoare sunt și de câte tăvi pregătim ,  mama a rămas mereu cea care urmărește cu atenție fiecare pas și detaliu.

Tot ea este cea care ne-a atenționat că nicio pască nu iese mai bună decât cea făcută cu Făina 000 Băneasa. Pe parcursul celor 20 ani de când responsabilitatea de a face pască a trecut de la bunica la ea, a încercat mai multe tipuri de făină. A înțeles repede că o granulație și o textură fină și uniformă vor face cozonacii, chiflele și pasca, pufoase și aerate. Și nepoatele mai fericite!

 

 

Dacă nu o credeți pe mama sau pe mine, nu, nu vă propun să veniți și să gustați, nu avem pentru toți. Vă propun însă să testați și voi făinurile, adică bunătățurile Băneasa. Pe lângă diversitatea largă de paste, grișuri, sosuri, mălai și altele, Băneasa are și mai multe tipuri de făină.  Datorită tehnologiei moderne pe care o folosește, toată diversitatea de făinuri este recunoscută ca fiind cea mai calitativă și mai apreciată. Dacă le veți testa, veți descoperi cu siguranță că nu există produs de panificație care să nu se potrivească cu vreun tip de făină Băneasa.  pentru fiecare produs de panificație există un tip de făină Băneasa care i se potrivește. Pentru pască cea mai potrivită este, cu siguranță cea 000. 

 

Cum facem aluatul pentru pască?

La cele 10 kg făină mama adaugă întotdeauna:

  • Smântână grasă și bună de casă sau unt bun și calitativ
  • Lapte sau kefir/chișleag (cândva de la văcuța noastră, acum cumpărat de la taraba din sat în fiecare joi)
  • Ouă, multe ouă de la găinile ei sau ale vecinei de unde cumpără frecvent. Găinile de curte hrănite cu porumb au ouă cu un gălbenuș galben care dau culoare minunată aluatului.
  • Zahăr și condimente după bunul plac.

 

În pandemie, nu am putut merge acasă să mâncăm pască făcută de mama. Am făcut eu pasca după rețeta ei, la cuptor electric. Pentru una singură, am folosit următoarele cantități:

Colaj făcut în canva

Principiile de frământare a aluatului pentru pască sunt aceleași ca pentru oricare altul, dar vă reamintesc rapid pașii principali:

  1. Întâi se pregătește maiaua: drojdia se pune în vreo 50 ml de lapte călduț sau alt lichid folosit. Se adaugă zahărul și un pic de făină  (consistență de smântână groasă). Se lasă la activat (până face bule și crește un pic)
  2. Într-un bol se amestecă lichidele rămase: ouăle, restul de lapte, smântâna sau untul topit
  3. În alt vas se cerne făina și se adaugă un praf de sare

Toate cele 3 se amestecă unele cu altele, la început ușurel cu o lingură de lemn, apoi cu mâna și se frământă, se frământă, se frământă. Pentru o singură pască se poate folosi și robotul, dar pentru un aluat din 10 kg de făină este nevoie de mai multe mâini și o frământare mai îndelungată. Dacă nu aveți familie mare și multe ajutoare organizeazați-vă cu vecinele dacă vreți să umpleți un cuptor cu 12 tăvi!

După ce este lăsat la crescut, aluatul se unge cu ulei sau un pic de unt topit, se împăturește, se frământă, se frământă, se frământă. De vreo trei ori din nou și din nou, pentru pufoșenie și aerare maximă.

Nu e musai să faceți ca mine. Dacă vreți să testați și alte posibilități, urmăriți site-ul celor de la Băneasa, sigur au și vreo rețetă de Pască Băneasa pufoasă și gustoasă. Dacă mai puneți și un strop de emoție personală în ea iese o minunăție. 

Cum modelăm și umplem pasca

Indiferent de rețeta de aluat, conform tradiției noastre, Pasca trebuie să fie rotundă, înconjurată cu brâu împletit și cu o cruce la mijloc.

Pentru asta, aluatul de o pască se va tăia în două bucăți: una mai mică (cam 1/3 din aluat). Bucata mai mare va fi împărțită în 4 biluțe mai mici.

După ce le lăsăm bucățile să se odihnească puțin și să mai și crească, o luăm pe cea mai mare dintre cele 5 și o facem în formă rotundă pentru bază. Celelalte 4 vor fi întinse cat de lungi posibile. Noi le ziceam șerpișori, dar sunt de fapt ca niște baghete sau șnururi lungi și groase. Pe astea le vom împleti câte două. Una va servi pentru brâu, cealaltă pentru cruce.

Pentru ca panglicile împletite să nu se dezlipească urât la coacere, se taie un pic la capăt și se lipește frumos cu ou.

După ce am pus în tavă atât baza cât și crucea cu brâul, punem brânza amestecată cu ou și mirodenii. Uniform frumos și atent, să nu murdărim aluatul.

Pentru luciu, ungem bine pasca cu ou bătut bine.

Se lasă la crescut aproximativ 45 minute, timp în care se pregătește cuptorul (pe lemne sau electric).

La foc mic spre mediu va sta la cuptor cam o oră, sau până crește și devine pufoasă și aurie.

Cu răbdare, bucurie și făină Băneasa, vă asigur că nu are cum să iasă altfel.

 

Pasca adună an de an emoții, nostalgie și dor

Intru în curtea bisericii. Sunt mândră de pasca pe care o am în coș, cu împletituri omogene, crescută uniform și de o culoare apetisantă. Știe mama ce spune când zice cât de importante sunt ingredientele, în special făina.

Văd deja lumânări aprinse, coșuri puse în jurul bisericii și oameni care stau în  picioare lângă ele și așteaptă cu răbdare. În noaptea asta toată lumea are mai mult din tot ce e frumos: răbdare, empatie, dar și dragoste unul pentru altul.

Îmi pun baticul pe cap (la noi nu se poate intra în biserică fără ceva pe cap, indiferent de vârstă) și merg să cumpăr lumânări speciale. Aprind câteva la sfeșnicele din biserică pentru sănătatea celor care mai sunt și apoi pentru pomenirea celor care au plecat. Ascult din slujba de înviere care e spre final. Învăluită de căldura de la lumânări, de la slujbă, dar și de la sufletele oamenilor, ies afară și îmi aranjez și eu coșul lângă cei care sunt deja acolo.

 

  –  Hristos a înviat! zice preotul în timp ce bagă busuiocul în vasul cu agheasmă și stropește pasca din fiecare coș.

  –  Adevărat a înviat! răspundem noi în cor. Iar eu, simt un nod în gât și o lacrimă pe obraz.

Anul acesta tata nu va mai fi cu noi să ciocnească ouă roșii și să guste din pasca făcută cu dragoste, emoție și dor. 

 

Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2023

Pozele sunt din arhiva personală, de pe pastebăneasa, sau din surse free.