Din categoria Micilor Bucurii zilnice, o experiență nouă: am ascultat un podcast.

 

De ce nu îmi e chiar ușor să ascult un podcast ?

 

Pentru proba numărul 7 de la Superblog avem ca sarcină să ascultăm 2 podcasturi, să ne spunem părerea despre ele, dar și despre podcasturi în general. Un fel de testare de produs cum ar veni.

 

Probă grea pentru mine. Da, am auzit de podcasturi, de ceva vreme aud tot mai mult. Din discuțiile cu prietenii chiar mi-am notat unele care par a fi pe teme de interes pentru mine. Dar, recunosc, nu ascultasem niciunul până acum. Asta pentru că încercasem să ascult o carte și nu a ieșit bine, am pierdut firul foarte repede. Asta pentru că în timp ce ascultam cartea, încercam să fac și altceva în ideea de a câștiga timp. Analizând prețurile și termenul de valabilitate ale produselor din magazin nu am mai fost atentă la carte.

Apoi din cauza ședințelor audio pe care le am toată ziua la job, dar și a copilului vorbitor non-stop după orele de job, nu prea mai am răbdare să ascult și altceva în timpul liber. Poate doar să ascult niște muzică care nu necesită concentrare prea mare.

 

Respectiv, când am citit ce și cum la proba 8, m-am speriat. Dar cum nu îmi stă în fire să renunț și pentru că mi-am propus ca în această sesiune să scriu indiferent de confortul sau disconfortul subiectului, am zis : „Fie, hai să vedem/ascultăm„
În plus, sunt curioasă din fire și îmi place să încerc chestii noi. Și dacă singură nu am avut curajul, cumva forțată de probă, m-am împins de la spate să o fac.

 

Podcasturile Tehnocultura – ce mi-a plăcut și ce nu mi-a plăcut ca ascultător novice. 

 

Prima încercare. În mașină, în dreapta șoferului.

 

 

Episodul 99 Podcast Tehnocultura KaiZEN 4TW

 

Un podcast ca o poveste 😊

 

Știu că ne-a fost recomandat episodul 100, dar m-am gândit că fiind un episod aniversar va fi diferit și nu mă va ajuta să îmi creez o impresie generală despre podcasturile de la Tehnocultura așa cum sunt ele zi de zi,  fără vibrație de sărbătoare. Așa că am zis să încep cu episodul 99.

 

Menționez că nu m-am uitat nicio secundă la descrierea pe scurt a temelor de discuție (sunt sub fiecare înregistrare de pe site), nici nu am căutat informații despre site, podcasturi,  despre Manuel sau Vlad ( prezentatorii). Așa cum fac și cu cărțile de la un challenge la care particip, m-am aruncat și aici cu capul înainte pentru că nu voiam să mă las influențată de orice altceva sau altcineva. În plus, recunosc că îmi place neantul surprizelor că doar ce poate să se întâmple în afară de a auzi niște chestii interesante sau nu.

 

M-am așezat comod și am început să ascult.

 

Discuția de la început despre ce au mai făcut în săptămâna anterioar m-a făcut curioasă legat de trotineta electrică ca mijloc de transport și am fost atentă la detaliile legate de acest subiect. Apoi am primit cu drag și am notat sfatul de a face curățenie/detox digital periodic. După cum recomandă Manuel, de cel puțin de două ori pe an. După cum zice Vlad, când simțim că e prea mult. Ideea este că așa cum facem curățenie generală în casă, așa să facem și în telefonul sau laptopul nostru.

 

La un moment dat a început o discuție despre procesoare…cred… ceva despre faptul că a apărut un model nou de procesor, dar că dacă vrei să îl folosești trebuie să schimbi ceva, sistemul cu totul parcă…vocile calme, plăcute…mai în scurt, am adormit! La propriu adică, acolo, în dreapta șoferului.Cred că am și visat ceva cu NASA.

 

Ce am reținut totuși din primul podcast cu multe subiecte despre tehnologie?

 

Am constatat apoi că de fapt, cât am dormit, chiar au discutat despre NASA (am reluat podcastul mai târziu). Deci primul lucru bun legat de podcasturile Tehnocultura: Vocile lui Manuel Chițu și Vlad Bănică sunt potrivite pentru starea de bine și pentru somn lin. Voi testa într-o seară cu insomnii să vedem dacă au același efect.

 

La întoarcere am pus din nou podcastul în mașină și am ascultat încercând să comentez cu consoarta de la volan, dar și să iau notițe pe telefon. Somnul a stat departe.

Vocile la fel de prietenoase, subiectele bune din ce zice Furnicul Moromete, dar probabil nu toate pentru mine. Spre rușinea mea, am înțeles cam un sfert din ce s-a discutat.

 

Și nu mă consider chiar atehnică, chiar credeam că sunt modernă pentru că am un smartphone, lucrez pe laptop pentru job, am ședințe de acasă și țin traininguri interactive de la distanță pentru colegii mei , comand online și plătesc 99% din orice cumpărături cu cardul.

 

Dar dacă m-ați pune totuși să povestesc ce am mai reținut, fără notițe, aș spune doar că acum știu că Vlad e pasionat de jocuri (nu am reținut care pentru că nu m-au pasionat niciodată), iar lui Manuel îi place Star Wars. Am mai reținut și că Vlad a știut/reușit să repare o trotinetă electrică (eu nici nu știam că se se pot repara), dar și că se poate chiar și cu instrumentele de la Lidl chiar dacă mai greu.

 

Ah, și mi s-a părut faină și discuția despre devierea asteroidului de către NASA. Chiar m-am amuzat mult pe pagina google care se înclină după ce cauți DART NASA. M-am jucat și eu cu asta, am arătat și fetiței (am zis că nu sunt o pasionată a jocurilor, dar cred ca mai degrabă îmi e frică că mă vor captiva prea tare).

 

Episodul 102 Podcast Tehnocultura. DART un succes între stele

 

Același tip de podcast, dar ascultat altfel

Al doilea episod ascultat a fost ieri când m-am apucat de curățenie. Am ales 102 pentru că mai voiam încă un episod obișnuit nu unul aniversar. Iar 101 nu apare pe site pe pagina podcast.

Nu e un reproș, doar o constatare și o explicație pentru faptul că am sărit peste unul.

Am văzut apoi că pe spotfire găseam ușor orice episod, inclusiv 101. Asta așa, ca idee.

 

Cred că faptul că știam deja cam la ce să mă aștept m-a făcut să mă organizez mai bine. Am început să ascult fiind mai conștientă că nu e totuși o poveste de adormit adulții și că dacă vreau să devină util și pentru mine trebuie să mă concentrez un pic mai mult.

Am ascultat podcastul în timp ce strângeam haine, jucării, ștergeam praful, puneam vase la loc, etc.acțiuni care nu necesită o atenție specială pentru că au intrat în automatism.

Menționez și că sunt pentru câteva zile în concediu pentru odihnă psihică, iar copilul era la școală.  Deci nu puteau exista alți factori perturbatori decât cei controlați de mine.

 

Episodul 102 mi-a plăcut mai mult decât numărul 99. Poate pentru că într-adevăr au fost mai multe subiecte de interes pentru mine, dar poate și pentru că eram chiar eu setată să văd dacă le găsesc pe alea. Sau poate pentru că Manuel și Vlad chiar se străduiesc să facă un podcast tehnologie „ ca pentru tot omul„, așa cum spun și ei. Adică un podcast unde poate fiecare să înțeleagă și să rețină ceva.

 

Poate nu mă interesează partea cu jocurile, sau nu mă interesează despre procesoare, cabluri usb, plăci video, dar în schimb m-a interesat partea cu exigențele exagerate din Germania pentru a putea participa la un joc. Iar la partea cu mașinile electrice mi s-au aprins niște beculețe chiar dacă nu am de gând să cumpăr un camion Tesla în curand.

 

Mi-a plăcut și discuția despre conținutul online limitat în limba română. Am apreciat pasiunea și emoția pusă de prezentatori în acest subiect. M-au convins să mă gândesc mai bine la cum aș putea să contribui chiar și eu la îmbogățirea informațiilor utile, calitative în română. „ Cuiva îi poți influența viata în pozitiv„ zice Vlad.

 

A, da,  a mai fost ceva tare fain. M-am oprit la un moment dat din ceea ce făceam pentru că era prima dată când auzeam de viteza de redare a unei înregistrări așa că nu am mai avut răbdare să testez.

M-am jucat un pic pe youtube și spotfire schimbând viteza chiar la podcastul 102 și amuzându-mă singură. A fost o revelație pentru mine și mi-am dat seama că dacă pun podcastul la 1,8X, vocile celor doi sunt mai alerte și cred că nu mai sunt așa bune de adormit. Deci, depinde care e scopul când îi asculți 🙂

 

Cum aș face eu un podcast?

Pentru că nu am ascultat alte podcasturi până acum, în acest moment, nici nu aș putea compara, nici nu aș putea propune idei noi de cum să facă cineva un podcast. Doar o idee mi-a trecut așa prin minte: Dacă de mâine, Superblog se transformă în SuperPodcast, ce mă fac?  Mă voi descurca, sau mă voi retrage doar ca spectator? Oare sponsorilor le-ar plăcea mai mult să asculte multitudinea de voci din podcasturi sau preferă să ne citească fără să fie influențați de vibrațiile auditivului?

 

E foarte greu și să mă dau cu părerea drespre ce aș mai face si ce aș mai adauga la podcasturile Tehnocultura.

Dar totuși am remarcat ceva ce mi se pare că ar face lucrurile mai utile pentru cei ca mine, ascultători noi.

 

Vlad și Manuel au vorbit cu multă pasiune și au pus mult suflet în discuția despre conținutul în română și despre cum scriind în română facem ca informația să ajungă la și mai mulți oameni din România.

Și totuși, remarc că titlurile lor sunt tot în engleză și recunosc că mie nu îmi spun nimic ( vorbesc alte două limbi străine la perfecție).  În plus, dacă aș fi citit înainte conținutul podcastului ep. 99, aș fi zis că sigur nu este pentru mine și că nu am ce să aflu de acolo. Sună un pic a chineză pentru mine.

 

În același timp, pentru cineva cunoscător cred că este foarte util să știe despre ce pot afla în fiecare episod. Plus că există și linkuri suplimentare unde se poate detalia orice subiect de interes. Asta aș păstra, poate doar aș evita abrevierile și englezismele, chiar dacă par naturale pentru unii.

 

Și… oare se poate face și o împărțire a înregistrării pe mici capitole astfel încât dacă vreau să reiau strict partea legată de viteza de redare, de exemplu, să dau click pe bucățica aia și atât? Doar întreb 😊

 

Găsește chiar și un atehnic informații utile într-un podcast tehnic?

 

Recunosc că totuși din ambele podcasturi ascultate am reținut destul de multe subiecte care mă ajută, unele total noi, altele ca supliment la ce cunoșteam deja.

Am o memorie destul de strecurătoare și reține doar ce îi convine ei. Prin urmare s-ar putea să nu aibă, totuși, legătură cu temele abordate în podcast ci și cu mine. Spun asta pentru că, deși cuvintele și discuțiile despre „nuclee low power, amd, arhitectura big small, dlss, frame rate…„ au trecut pe lângă mine cu aceeași viteză ca sonda aia izbită de asteroiod, sunt destule informații care mi-au trezit interesul chiar și mie, atehnica.

 

Ceea ce mă face să cred că, indiferent de interese și pasiuni, oricine ar putea găsi ceva interesant în podcasturile Tehnocultura.  Iar pentru cineva pasionat de jocuri, de tehnologie, de știință, este fix locul care trebuie pentru că, din câte, am prins și eu, aduce atât experiențe personale ale celor doi prezentatori, dar face și rezumatul celor mai importante noutăți din lumea tehnologiei.

Articol scris pentru Superblog 2022, ediția de Toamnă

1 thought on “Din categoria Micilor Bucurii zilnice, o experiență nouă: am ascultat un podcast.

  1. Mersi fain de articol. Îmi dau seama ca a fost greu să asculți podcastul, mai ales că stai cu urechile ocupate tot timpul. Podcastul nu este pentru toată lumea, dar din fericire poate fi oprit și repornit după plac. De altfel, podcasturile de orice fel pot fi ascultate liniștit la 1,5x viteză normală. Fac asta mai tot timpul de ceva săptămâni încoace. Legat de titluri în română, o să fiu ceva mai atent ca titlurile viitoare să fie ceva mai explicite. Mă bucură că podcastul Tehnocultura a fost în grupa acelor mici bucurii zilnice. 😀

Comments are closed.